Nu ma doare-n cur

Desi am o viata sexuala mai mult decat satisfacatoare, ma simt ca o hoasca frustrata. Cateodata imi vine sa mananc o ceafa de proc unsuroasa care sa mi se scurga pe barba pana pe bluza, si sa ma privesc in oglinda! Tot am senzatia ca ce sunt acum ar fi in armonie perfecta cu imaginea creata si atunci mi-ar pieri frustrarea. Sunt inconjurata de povesti de succes, de realizari timpurii ale unor fericiti deplini. Ma umplu de invidie si de sictir oridecate ori imi mai povesteste cate una/unul infatisat modest despre cum e mai rentabil sa te duci sa schiezi in Austria decat in Romania, despre cum serviciile sunt mai bune si totul este minunat, despre cum a vomat marul cu biscuiti fetita lor de un an fix pe scaunul din fata al masinii noi noute, despre cum e sa fii mamica la 25 de ani si tatic cu functie in aparatul de stat! Mi se apleaca de la atata bine si armonie si incununare a tuturor caracteristicilor vietii cotidiene intr-o dulce perfectiune. Totul se reduce la cate iti permiti, ce-ai ajuns, de unde ai plecat si cat ai stat pe drum. Totul se cantareste prin raportul varsta/posibilitati: cu cat varsta e mai mica si posibilitatile sunt mai mari, cu atat se mareste grasimea succesului: "draga eu nu ma plang, la 25 de ani, am un copil frumos, ii multumesc lui Dumnezeu, am ce manca si unde sta, sotul ma iubeste, nu-mi doresc nimica mai mult!" Hai sictir, boarfa trufasa care te vrei nobila-n suflet si-n glezne, despre functiile barbatului care te iubeste nu vorbesti, ca de curvele pe care le plimba iti pot vorbi eu?! Da despre pleasca pe care ti-a dat-o ma-ta si tac-tu de-i zici tu casa, si cealalta de-i zici tu masina nu vorbesti?! Se mai face cate unul, angajat de directorul de ta-su, cu sula moralista de 27 de ani spre vorbaria colectiva, cum ca acasa e "tata" da' la serviciu de "dom' director", ca asa tre' sa fie, asa-i corect si asa l-a educat pe el familia-fara nepotisme!!! Hai sictir si tie, obez ingamfat cu creier in putrefactie, care te imbuibi in pauza de masa la restaurant cu "dom'director'tata", in vreme ce inginerul cu 30 de ani vechime abia de pune o crocheta in gura, sa-ti faca tie planul! Am stat multa vreme in expectativa, urmarind aceste dovezi absolute de realizare a unora de-acelasi leat cu mine, gandindu-ma bine la daca trebuie sa-i admir, sa-i ingnor sau sa-i detest. O mare parte din acest experiment mintal personal s-a bazat pe observatii indelungi ale subiectilor, o alta parte pe clasificarea acestor informatii iar in final trag concluziile.
Cum ajungi se te intampini la 30 de ani? Te simti bine ca traiesti din avans si lichidare si ca-ti plateste ma-ta concediile? Te simti bine ca te-a facut tac-tu sef si-ti da supa la restaurant? Te simti implinit cand locuinta ta e pe numele fratelui ma-tii care ti-a dat-o pentru ca el are mai multe si nu-i mai foloseste? Te simti bine ca fiica-ca ta de un an a vazut Elvetia in excursia platita de nasul de cununie cu braul plin de gologani sau ca-ti faci "spa" la firma sora-tii stabilita in Las Vegas? V-ati simti bine? Sunt sigura ca da, si eu m-as simti bine! Dar implinita, m-as simti implinita?